Meridian Critic

Call for Papers

Scriere verde, lectură verde

Dedicăm primul număr din anul 2014 al revistei academic Meridian critic turnurii ecocritice pe care au luat-o recent studiile literare și culturale, în speță, dialogului asupra relației dintre mediul înconjurător și cultură. Invităm așadar autorii să se concentreze asupra următoarelor direcții tematice, încurajându-i să abordeze oricare alt subiect înrudit:

• ecocritica și dinamica acesteia în științele umaniste contempoprane;
• întoarcerea naturii în teoria critică de dată recentă: discreditarea abordării poststructuraliste a naturii ca un construct cultural;
• ecocritica și reconsolidarea interdisciplinarității discursului critic;
• antropomorfizarea mediului și relația dintre om și natură în varii expresii culturale;
• conexiunea postcolonialismului cu studiile ecologice, cum ar fi implicațiile rasiste și imperialiste în exploatarea mediului;
• studiile de mediu la intersecția discursului cultural și științific, etic și politic;
• corelarea dezastrelor ecologice cu impasurile culturale și globalizarea crizelor ecologice;
• metafora structurală a apocalipsei ecologice în arta contemporană;
• discursul sustenabilității, postcolonialismului și studiilor de memorie culturală.

 
Termenul limită pentru expedierea articolelor: 15 iulie 2014. Aşteptăm cu interes lucrări în limbile: engleză, germană, franceză sau română. Rezumatele (cca. 200 cuvinte) si lucrarea completă (maximum 7.000 de cuvinte), împreună cu o scurtă prezentare a autorului (o bionotă de cca. 400 cuvinte), se vor expedia pe următoarea adresă de mail: l_turcu@yahoo.com.
Pentru detalii privind normele de redactare, vă rugăm accesați pagina: http://meridiancritic.usv.ro/index.php?page=norme-de-redactare

Est-Vest

Dedicăm al doilea număr din anul 2014 al revistei academice Meridian critic chestiunii graniței dintre Est și Vest. Mai este acest subiect de actualitate în epoca globalizării, hibridizării și localizării? În ce consta odinioară această graniță și ce mai înseamnă ea astăzi? Lucrurile s-au schimbat enorm din anii 1960 când McLuhan introducea conceptul de „sat global” până la începutul secolului XXI, când Berger a introdus sintagma „globalizare culturală”. A ajuns polarizarea Est-Vest să fie la fel de lipsită de temei ca și precedenta Mare Diviziune (Great Divide)? Într-adevăr, în epoca post-postmodernistă dihotomia tradițională est-vest s-a estompat în învălmășeala zgomotoasă a McDonaldizării. Cu toate acestea, granițele nu sunt niciodată complet șterse de vreme ce lărgirea cadrului global pentru includerea Estului a trebuit să ia în calcul precedentele sale definiții, percepții, precum și spaimele și prejudecățile pe care le-a inspirat acesta de-a lungul vremii. Dar dacă am privi din cealaltă perspectivă? Care sunt suspiciunile și ideile preconcepute ale esticului cu privire la așa-numitul Vest? 
Invităm așadar autorii să se concentreze asupra următoarelor direcții tematice, încurajându-i să abordeze oricare alt subiect înrudit:

• Impactul pe care l-a avut asupra existenței și creativității umane împărțirea globului în Vest (format din societăți „civilizate și istorice”) și Est (format din societăți „primitive, fără  istorie”). 
• Formulările diverse ale diviziunii Est/Vest și descrierea Estului de-a lungul istoriei, de la vechii greci și romani până la Războiul Rece, Războiul din Golf și atacurile din 11 septembrie. 
• Ce sunt Estul și culturile estice (fie că vorbim aici despre Turcia, Rusia, China, Japonia, India sau alte culturi) și cum sunt ele ilustrate în literatură și în artă, în general?
• Ce sunt Vestul și culturile occidentale (fie că vorbim aici despre cele europene sau nord-americane)? Care sunt atitudinile  – politice, teologice, estetice etc. – față de Est și Vest de ambele părți ale graniței imaginare?
• Isteria terorismului și renașterea conceptului de „ciocnire a civilizațiilor”.
• Estul întâlnește Vestul: pătrunderea ideilor din est în vest și din vest în est în muzică, modă etc., reprezentarea Occidentului și Orientului în film, proza de ficțiune etc.
• Ambiguitatea sentimentului de ură-iubire, fascinație și/sau repulsie față de teritoriul alterității.
• Europa aceasta, Europa cealalată: granița artificială dintre Europa Occidentală și cea de Est înainte, în timpul și după Războiul Rece.
• Ce va urma după estomparea orientalismului (eșafodat de opera majoră a lui Edward Said) și dez-orientarea Occidentului, în special după atacurile din 11 Septembrie?

Termenul limită pentru expedierea articolelor: 15 iulie 2014. Aşteptăm cu interes lucrări în limbile: engleză, germană, franceză sau română. Rezumatele (cca. 200 cuvinte) si lucrarea completă (maximum 7.000 de cuvinte), împreună cu o scurtă prezentare a autorului (o bionotă de cca. 400 cuvinte), se vor expedia pe următoarea adresă de mail: l_turcu@yahoo.com.