Call for Papers

Apel Meridian Critic

Dosar critic: Romanul grafic

 

Copil al lumii (post)moderne, gen hibrid, transgresiv, sfidător, lipsit de tradiție, de recunoaștere sau de o validare conceptuală fermă – întrucât lucrurile se află în continuare în plin proces de legitimare –, romanul grafic e, fără îndoială, o provocare atât pentru simplul pasionat de lectură, cât și pentru specialist. Impactul tot mai mare, indeniabil, însă, pe care îl are pe piața de carte zgândărește nevoia de a relua și nuanța definiții, explicații, ilustrări care să înlesnească înțelegerea, validarea sau circumscrierea conceptului de operă literară, ba chiar de operă artistică în general. Și criticul, și cititorul obișnuit se pot simți iritați de acest „impostor”, pe jumătate text, pe jumătate desen (bandă desenată), care își mai arogă, destul de des, și celebritatea originalului pe care îl „parazitează”. Romanul grafic nu ar fi atunci, ar spune unii, decât un kitsch, generat de nevoia de vulgarizare, de simplificare, pentru un public care nu mai are nici timp, nici disponibilitate pentru activități intelectuale prea solicitante; nu ar fi de mirare, susțin aceleași voci, că proliferează cu precădere în societățile hiperindustrializate. La polul opus, alții cred că specia ar fi mai degrabă o reflecție a procesului complex de interpretare a unui text, de apropriere a acestuia prin rescriere și prin impunerea grafică a unor frontiere hermeneutice. Dar dincolo de aceste păreri contestatoare, romanul grafic este o creație de sine stătătoare, născută tocmai din dorința de deschidere, de valorificare a potențării reciproce a artelor, a unor generații de cititori-privitori cu profiluri extrem de variate. De altfel, specia reia, în contextul cultural contemporan, dezbaterile și controversele care au însoțit întotdeauna romanul, în varianta modernă, de la începutul apariției sale și până astăzi: aceeași dificultate de a-l defini, același impas teoretic în care își situează interpreții, aceeași dependență de actual(itate), care-l obligă parcă la o perpetuă metamorfoză, la o continuă racordare la ritmul (și specificul), cultural și civilizațional, al momentului.

Totuși, în ciuda tuturor dificultăților amintite mai sus, niciun demers teoretic sau investigativ nu poate evita întrebările grele. Ce sunt romanele grafice? Sunt ele într-adevăr romane? Dacă pot fi clasificate, după ce criterii, pe baza căror concepte? Cine le sunt autorii, cititorii, criticii? Răspândirea romanelor grafice modifică (amplifică sau subminează) impactul cărților sau filmelor eponime, determină mutații în aparatele conceptuale ale diverselor arte? Există societăți, mentalități, stereotipuri care stimulează în mod particular producția de romane grafice? Viitorul romanelor grafice depinde de evoluția tehnologiei, aparține inteligenței artificiale? Contribuțiile așteptate pentru Dosarul critic al numărului 1/2023 al revistei Meridian critic vor răspunde acestor întrebări și/sau vor propune puncte de vedere originale legate de crearea, dezvoltarea, receptarea și interpretarea romanelor grafice.

 

Contribuțiile pentru celelalte rubrici ale revistei vor fi, de asemenea, luate în considerare.

 

Articolele pot fi redactate în limbile română, engleză, franceză sau germană.

 

Lucrările (de maximum 7000 de cuvinte), însoțite de rezumate în limba engleză (maximum 200 de cuvinte) și de o scurtă prezentare a autorului (o notă biografică care să nu aibă mai mult de 400 de cuvinte), vor fi trimise la adresele ioan.farmus@usm.ro, simonamanolache@litere.usv.ro şi

meridian.critic.flsc@gmail.com.

 

Pentru detalii cu privire la normele și stilul de redactare, trebuie consultate indicațiile de pe site-ul revistei: Norme de Redactare

 

Termenul limită pentru trimiterea articolului integral: 10 mai 2023.

Apel Meridian Critic:

CULTURA POP ÎN POSTCOMUNISM ȘI MAI DEPARTE

Cultura pop occidentală a fost unul dintre factorii culturali care au contribuit în mod semnificativ la căderea, în 1989, a Cortinei de Fier. Muzica pop și industria de videoclipuri, filmele create de Hollywood, produsele comerciale (blugii Levi’s, pantofii sport Adidas sau Nike, Coca Cola), revistele de modă etc. erau, pentru est-europeni, întruchipări ale visului de libertate și prosperitate. Se poate deci afirma că, în raport cu lagărul comunist, cultura pop occidentală a avut un pregnant caracter subversiv. Situația din perioada postcomunistă este diferită, cultura pop devenind cultură dominantă. În ultimii 30 de ani, transformările au fost majore și diverse. Ele au condus la accentuarea crizei ”culturii înalte”, scăderea dramatică a audienței culturii pop autohtone sau impunerea unor curente culturale noi și cu impact global. Se poate vorbi despre o influență a culturii pop occidentale asupra muzicii românești (au apărut noi curente muzicale, cum ar fi hip hop-ul), dar și asupra literaturii, mai ales generația douămiistă fiind foarte influențată de acest tip de cultură. Aceste transformări au condus și la apariția unor noi instituționalizări și practici sociale, specifice societății de consum: resemnificarea mediului urban prin publicitate, dezvoltarea culturii mall-ului, a picnicului sau a turismului cu automobilul. Expansiunea globală a mediului online nu a făcut decât să sporească influența culturii pop dincolo de sursele de transmitere de la nivel național: televiziuni și alte medii locale. Ea a condus la apariția rețelelor sociale online și a influențat profund cultura tinerilor. 

            Meridian critic va publica articole cuprinzând abordări noi cu caracter interdisciplinar, circumscrise următoarelor câmpuri tematice: 

  • influența culturii pop asupra literaturii și a altor domenii culturale (muzică, artă, cinema etc.); 
  • cultura pop ca discurs (aspecte axiologice, ideologice etc.), transformări în ultimii 30 de ani, hibridizări ale culturii pop în postcomunism; 
  • mass-media, publicitate și cultură pop în postcomunism; 
  • paradigme discursive ”post”: postcomunism, postcolonialism, postmodernism. 

Articolele pot fi redactate în limbile română, engleză, franceză sau germană. Lucrările (de maximum 7000 de cuvinte), însoțite de rezumate în limba engleză (maximum 200 de cuvinte) și de o scurtă prezentare a autorului (o notă biografică care să nu aibă mai mult de 400 de cuvinte), vor fi trimise la adresele arthur.suciu@usm.ro şi meridian.critic.flsc@gmail.com. Pentru detalii cu privire la normele și stilul de redactare, urmați indicațiile de pe site-ul revistei: http://meridiancritic.usv.ro/index.php?page=norme-de-redactare. Termenul limită pentru trimiterea articolului integral: 31 mai 2022.