Meridian Critic

Extremismul – Texte și Contexte

Pentru cei mai mulți dintre noi, literați sau critici literari, teoreticieni sau profesori de studii culturale, cinematografie sau arte vizuale, lingviști, sociologi, filozofi, scriitori sau cititori, extremismul este, de cele mai multe ori, o definiție într-un dicționar, o formă de ficțiune, un titlu de carte sau un personaj dintr-o carte, un studiu sau o teorie, o scenă dintr-un film, un vers dintr-un cântec sau un subiect de știre. Tindem să credem că extremismul este ceva care se întâmplă doar altora și în altă parte, dar în realitate acesta se manifestă și aici lângă noi. Extremismul nu apare într-un spațiu gol sau într-un spațiu ficțional, nu este un concept care există și se manifestă în vid. Deși relativă și adesea evazivă, retorica periculoasă și alunecoasă a extremismului a făcut întotdeauna parte din experiența umană, explorând și exploatând conexiunile confuze și contradictorii dintre spațiile marginale și cultura mainstream. Extremismul iese astăzi la iveală în cultura mainstream și provoacă, zguduie, modifică și (re)modifică în mod deschis societățile noastre. Literatura extremistă, filmul și muzica, propaganda disidentă, radicalismul politic, mesajele și discursurile electorale, pliantele, afișele, canalele online, toate sunt instrumente care încearcă să ne remodeleze și să ne redefinească existența. În timp ce încercăm să contracarăm efectele dăunătoare ale narațiunilor extremismului, se pare că învățăm, poate prea ușor, să ne adaptăm la o nouă realitate și la o nouă lume în care radicalismul, teroarea și lipsa de securitate se individualizează și proliferează.

Narațiunile extremiste au fost împărțite în cinci categorii principale: politice, istorice, sociopsihologice, instrumentale și teologice/morale. Cu toate acestea, nicio abordare teoretică sau investigativă nu poate evita întrebările simple sau dificile. Ce este extremismul în societatea contemporană? Unde, cum și de ce se manifestă? Este extremismul hiperactiv de astăzi doar o fază tranzitorie? Este un fenomen efemer sau este aici pentru a rămâne? Ar putea fi prezis sau anticipat? Există spații geoculturale, societăți, mentalități, stereotipuri care au mai multe șanse să genereze manifestări extremiste? Există dovezi solide cu privire la relația dintre educație și radicalizarea indivizilor? Cine sunt autorii, regizorii, cititorii, telespectatorii, entuziaștii, diseminatorii textelor extremiste? Sunt ei „idioții utili” ai mișcărilor extremiste? Și cine sunt criticii unor astfel de narațiuni? Nu în ultimul rând, care este rolul literaturii în acest context? A devenit literatura un canal de propagare facilă a extremismului? Este literatura un instrument de prevenire, apărare și rezistență?

Contribuțiile așteptate pentru Dosarul Critic nr. 2/2023 al revistei Meridian Critic vor răspunde la aceste întrebări și/sau vor propune puncte de vedere originale legate de apariția, dezvoltarea, răspândirea, receptarea, interpretarea, prevenirea și combaterea extremismului.

Vor fi luate în considerare și contribuțiile pentru celelalte secțiuni ale revistei.

Articolele pot fi redactate în limbile română, engleză, franceză sau germană.

Lucrările (maximum 7000 de cuvinte), însoțite de rezumate în limba engleză (maximum 200 de cuvinte) și o scurtă prezentare a autorului (o notă biografică de cel mult 400 de cuvinte) vor fi trimise la următoarele adrese: codrutserban@litere.usv.ro și meridian.critic.flsc@gmail.com .

Pentru detalii cu privire la normele și stilul de redactare, trebuie consultate indicațiile de pe site-ul revistei: Norme de Redactare

Termenul limită pentru trimiterea articolului integral: 20 octombrie 2023.

Apel Meridian Critic

Dosar critic: Romanul grafic

 

Copil al lumii (post)moderne, gen hibrid, transgresiv, sfidător, lipsit de tradiție, de recunoaștere sau de o validare conceptuală fermă – întrucât lucrurile se află în continuare în plin proces de legitimare –, romanul grafic e, fără îndoială, o provocare atât pentru simplul pasionat de lectură, cât și pentru specialist. Impactul tot mai mare, indeniabil, însă, pe care îl are pe piața de carte zgândărește nevoia de a relua și nuanța definiții, explicații, ilustrări care să înlesnească înțelegerea, validarea sau circumscrierea conceptului de operă literară, ba chiar de operă artistică în general. Și criticul, și cititorul obișnuit se pot simți iritați de acest „impostor”, pe jumătate text, pe jumătate desen (bandă desenată), care își mai arogă, destul de des, și celebritatea originalului pe care îl „parazitează”. Romanul grafic nu ar fi atunci, ar spune unii, decât un kitsch, generat de nevoia de vulgarizare, de simplificare, pentru un public care nu mai are nici timp, nici disponibilitate pentru activități intelectuale prea solicitante; nu ar fi de mirare, susțin aceleași voci, că proliferează cu precădere în societățile hiperindustrializate. La polul opus, alții cred că specia ar fi mai degrabă o reflecție a procesului complex de interpretare a unui text, de apropriere a acestuia prin rescriere și prin impunerea grafică a unor frontiere hermeneutice. Dar dincolo de aceste păreri contestatoare, romanul grafic este o creație de sine stătătoare, născută tocmai din dorința de deschidere, de valorificare a potențării reciproce a artelor, a unor generații de cititori-privitori cu profiluri extrem de variate. De altfel, specia reia, în contextul cultural contemporan, dezbaterile și controversele care au însoțit întotdeauna romanul, în varianta modernă, de la începutul apariției sale și până astăzi: aceeași dificultate de a-l defini, același impas teoretic în care își situează interpreții, aceeași dependență de actual(itate), care-l obligă parcă la o perpetuă metamorfoză, la o continuă racordare la ritmul (și specificul), cultural și civilizațional, al momentului.

Totuși, în ciuda tuturor dificultăților amintite mai sus, niciun demers teoretic sau investigativ nu poate evita întrebările grele. Ce sunt romanele grafice? Sunt ele într-adevăr romane? Dacă pot fi clasificate, după ce criterii, pe baza căror concepte? Cine le sunt autorii, cititorii, criticii? Răspândirea romanelor grafice modifică (amplifică sau subminează) impactul cărților sau filmelor eponime, determină mutații în aparatele conceptuale ale diverselor arte? Există societăți, mentalități, stereotipuri care stimulează în mod particular producția de romane grafice? Viitorul romanelor grafice depinde de evoluția tehnologiei, aparține inteligenței artificiale? Contribuțiile așteptate pentru Dosarul critic al numărului 1/2023 al revistei Meridian critic vor răspunde acestor întrebări și/sau vor propune puncte de vedere originale legate de crearea, dezvoltarea, receptarea și interpretarea romanelor grafice.

 

Contribuțiile pentru celelalte rubrici ale revistei vor fi, de asemenea, luate în considerare.

 

Articolele pot fi redactate în limbile română, engleză, franceză sau germană.

 

Lucrările (de maximum 7000 de cuvinte), însoțite de rezumate în limba engleză (maximum 200 de cuvinte) și de o scurtă prezentare a autorului (o notă biografică care să nu aibă mai mult de 400 de cuvinte), vor fi trimise la adresele ioan.farmus@usm.ro, simonamanolache@litere.usv.ro şi

meridian.critic.flsc@gmail.com.

 

Pentru detalii cu privire la normele și stilul de redactare, trebuie consultate indicațiile de pe site-ul revistei: Norme de Redactare

 

Termenul limită pentru trimiterea articolului integral: 10 mai 2023.