Call for Papers

Capcanele genului


             Genul rămâne una dintre cele mai contestate categorii construite social și cultural, la definirea căreia contribuie discursurile culturale, incluzând aici ideologii, cutume, credințe. Cum acestea din urmă sunt rareori puse la îndoială, fiind parte constitutivă din structurarea socială și din modul de reprezentare a realității, genul rămâne „un enigmatic cumul de caracteristici, departe de a fi înțeles pe deplin” (Suthrell, 2004). Dezbaterea este veche, însă Simone de Beauvoir este responsabilă pentru inserarea ei în spațiul reflecției filosofice odată cu întrebarea aparent banală: „Ce este o femeie ?”  Din 1949 încolo, când a apărut Cel de-al doilea sex, răspunsurile superficiale, sexiste și paternaliste la această întrebare nu au mai putut fi luate în serios. Feminismul însuși a trebuit să se reorienteze dinspre autoreferențialitate spre evaluarea sobră și rațională a relațiilor dintre identitatea sexuală și de gen, ideologie, realitate și adevăr.

         Constrânși și formați de discursurile preexistente care încifrează convențiile patriarhale, ne confruntăm astăzi cu revoluția produsă de World Wide Web care oferă noi spații de relaționare, de relatare, dar și de împărtășire a experiențelor și de negociere a identității sexuale și de gen. Noile mijloace de comunicare și de socializare permit o înțelegere mai bună a modului în care normativitatea genului îi formează individului capacitatea de expresie și creativitatea. În aceste noi arene de dezbatere puse la dispoziție de You Tube, Facebook, Myspace etc. ordinea heteronormativă nu mai este funcțională. Nici politicile tradiționale de gen care fac apel la repulsie și oprobriu pentru stabilizarea și consolidarea normelor de gen nu mai au putere în platformele de socializare și nu mai afectează drastic practicile discursive din bloguri, rețele sociale, telefonie mobilă etc. Toate aceste efecte ale dezvoltării fără precedent a tehnologiilor specifice comunicării (blogging, social networking, youtube, whatsapp etc.) pot fi decelate în discursul contemporan, care este în continuare centrat pe complicitate și putere.

        Revista Meridian critichttp://meridiancritic.usv.ro invită cercetătorii interesați să analizeze efectul discuțiilor și disputelor pe marginea genului asupra culturii în general, dar în special asupra literaturii, cinematografiei, limbii și comunicării. Așteptăm propuneri de articole care să ia în calcul abordări interdisciplinare. Autorii pot trimite contribuții subsumate direcțiilor tematice enumerate mai jos, fără a fi obligați să se limiteze doar la acestea:

  • Jocul de forțe implicat în varii construcții discursive ale diferenței, etichetarea, stigmatizarea și relațiile de putere;

  • Teorii ale intersectionalității și incluziunii, redefinirea studiilor queer și de gen în relație cu alte diferențe, cum ar fi cele rasiale, de clasă, etnice, de dizabilitate sau migrație;

  • Tehnologiile reproductive (fertilizarea in vitro, donarea de material biologic reproductiv, mame surogat etc.) și chirurgia plastică care sparg normele conceperii genetice și schimbă radical relațiile dintre gen, sexualitate și reproducere. În subsidiar, putem lua în discuție cyborgul ca modalitate de redefinire a categoriilor și granițelor de gen/sex;

  • Noțiunea de gen ca sperietoare în culturile tradiționaliste, unde spaima de genderism este acompaniată de o retorică anti-feministă și homofobă;

  • Problematica genului în cultura și literatura română;

  • Reprezentarea homosexualității, avortului și violului în literatură și film;

  • Femeia-creator de artă: scriitoare, poete, regizoare, scenariste, artiste etc.

  • Genul și cultura populară: texte și practici culturale, filme, jocuri pe computer, desene animate, cărți grafice, reclame etc. în și prin care genul este produs, reprezentat și consumat;

  • Gen și discurs: sociolingvistica în confruntarea cu epistemologia feministă și redefinirea conceptului de performative propusă de Judith Butler; problematica puterii și a privilegiului în limbă.

             Așteptăm cu interes lucrări în limbile română, engleză, franceză și germană.

Rezumatele (cca. 200 de cuvinte), lucrarea completă (maximum 7000 de cuvinte) și o scurtă prezentare a autorului (o bionotă de cca. 400 de cuvinte) se vor expedia la următoarea adresă de mail: meridian.critic.flsc@gmail.com.

Pentru detalii privind condițiile de tehnoredactare, consultați pagina http://meridiancritic.usv.ro//index.php?page=norme-de-redactare .


Termenul limită pentru trimiterea lucrărilor: 31 mai 2019.